Contabilitatea pe înțelesul tuturor XXXV.

Cineva întreabă: ce este balanța de pornirea a unei societăți?

Vorbim de balanța de pornire atunci când începem să ținem contabilitatea cu o nouă aplicație de contabilitate.
Răspunsul simplu este: Înainte de a începe ținerea unei evidențe contabile cu o aplicație de contabilitate, cum este SAGA C sau oricare alta, începem cu configurarea societății noastre și introducerea datelor contabile din „balanța de pornire”, adică balanța de verificare din luna precedentă lunii în care începem lucru cu SAGA C.

Să zicem că de la 01.10.2019 dorim să ținem contabilitatea cu SAGA C. Nu contează cum am ținut contabilitatea până la 30.09.2019, noi sau contabilul.
Rețineți. Ca să lucrăm cum noul program SAGA C, începem cu configurarea societății noastre. Fără acest pas nici nu putem începe să lucrăm cu aplicația.
După instalarea aplicației se deschide fereastra „Configurare societăți”.

Fereastra Configurare societati

Fereastra Configurare societati

Despre cum se configurează o societate am mai scris. Ce trebuie să rețineți acum? După ce ați introdus datele despre societate, pentru a prelua datele contabile de la sfârșitul lunii septembrie veți apăsa pe butonul „Preluare date contabile”. Aici veți folosi „balanța de pornire”.

Fereastra Preluare date contabile

Fereastra Preluare date contabile

În această fereastră veți introduce datele preluate din balanța de verificare pe luna septembrie 2019. Mai întâi setăm luna de începere a folosirii programului. În cazul nostru „octombrie 2019”. Am scris și despre acest subiect de mai multe ori. Căutați articolele în arhivă.

După ce ați introdus datele din balanța de verificare și le-ați verificat, nu uitați să apăsați butonul „Validez”.

Scopul acestui scurt articol a fost acela de a lămuri ce este balanța de pornire, fără a mai intra în detații despre cum se configurează o societate și despre cum se preiau datele contabile.

Spor la lucru!

Publicat în Contabilitate, saga c | Etichetat , , , , , , | Lasă un comentariu

Monografie contabila girare bilet la ordin

Cineva întreabă, care sunt conturile corespondente pentru girarea unui bilet la ordin?
Este valabil și pentru girarea unui CEC.

În urmă cu 20 de ani, pe când eram director, am lucrat cu CEC-uri. Mai exact acceptam ca să primesc de la clienți plata cu CEC-uri. Pentru că aveam și multe plăți de făcut, pe unele le giram.
Nu am acceptat niciodată bilete la ordin întrucât nu sunt deloc sigure. Însă un CEC fără acoperire intra sub incidență penală. Oricum, verificam de fiecare dată la banca clientului dacă CEC-ul are acoperire, altfel nu dădeam drumul la marfă.

Ce înseamnă girarea unui bilet la ordin sau a unui CEC? Înseamnă o plată. În cazul biletului la ordin înseamnă o promisiune de plată.

Când folosesc un bilet la ordin primit pentru o plată se spune că îl girez. Valabil și pentru un CEC.

Dar vă rog să fiți atență la regimul de lucru cu biletele la ordin și cu CEC-urile. Este bine să fiți la curent cu prevederile codului comercial și cu legislația în vigoare, ca să știți ce drepturi și ce obligații aveți.

Ce este biletul la ordin?

Biletul la ordin este un titlu comercial de valoare asemănător cambiei. De aceea, reglementarea sa se află în aceeași lege care reglementează cambia, adică „Legea nr. 58/1934 asupra cambiei și biletului la ordin”.

Deși se aseamănă, între cele două titluri există și anumite deosebiri. Aspectele particulare ale biletului la ordin sunt reglementate în Titlul II al legii (art. 104-107).

Biletul la ordin este un înscris prin care o persoană, numită emitent ori subscriitor, se obligă să plătească o sumă de bani la scadență unei alte persoane numită beneficiar, sau la ordinul acesteia.

Riscurile biletului la ordin sunt similare cu cele de la cambie.

Principalul dezavantaj îl constituie refuzul de decontare din partea băncii în cazuri precum:
– Lipsa disponibilului în contul bancar al emitentului;
– Data incorectă de introducere în bancă a biletului la ordin;
– Completarea eronată a biletului la ordin.

Acum să revenim la monografia contabilă.

Mai întâi luam cazul unei plăți cu biletul la ordin.

1. se emite biletul la ordin (acceptat de către furnizor) :

401 „ Furnizori” = 403 „ Efecte de plătit”

2. biletul la ordin , ajuns la scadență, este decontat de către bancă:

403 „ Efecte de plătit” = 5121 „ Conturi la bănci în lei”.

Cum înregistrăm un bilet la ordin primit?

1. Acceptarea biletului la ordin
413 „Efecte de primit de la clienţi” = 4111 „Clienţi”

2. Depunerea biletului la ordin la bancă
5113 „Efecte de încasat” = 413 „Efecte de primit de la clienţi”

3. Încasarea efectului comercial
5121 „Conturi curente la bănci în lei” = 5113 „Efecte de încasat”.

Cum înregistrăm un bilet la ordin pe care îl girăm?
Ce fac prin girarea unui bilet la ordin? O plată. Sau mai exact o promisiune de plată.

1. Acceptarea biletului la ordin de la un client
413 „Efecte de primit de la clienţi” = 4111 „Clienţi”

2. În continuare îl girez unui furnizor
401 „ Furnizori” = 403 „ Efecte de plătit”
concomitent înregistrăm
581 „Viramente interne” = 413 „Efecte de primit de la clienţi”
401 „ Furnizori” = 581 „Viramente interne”

Sper să vă fie de folos!

Publicat în Contabilitate | Etichetat , , , , , , | Lasă un comentariu

Când activul nu este egal cu pasivul

Cineva întreabă, ce înseamnă când activul nu este egal cu pasivul?

Simplu și direct spus, înseamnă că ceva nu este în regulă, sau altfel spus unele înregistrări făcute sunt greșite. Când folosești o aplicație de contabilitate în general nu are cum să apară dezechilibru între activ și pasiv.

Cel mai probabil acest dezechilibru poate apărea la preluarea datelor contabile sau a primei balanțe de verificare atunci când începi să folosești o aplicație nouă de contabilitate. Preluarea se face manual și este posibil să se strecoare greșeli.

Într-o aplicație de contabilitate precum este SAGA C, fiecare înregistrare se face folosind un debit și un credit. Contul din stânga este pe debit, iar cel din dreapta pe credit. Programul contabilizează aceeași sumă pe ambele conturi.

Atunci când contabilitatea se ținea manual oricând era posibil să apară greșeli și inegalitate între activ și pasiv. Rolul balanței de verificare era să te ajute să descoperi eventualele greșeli strecurate. Cum era posibil așa ceva? Simplu.

De exempul, puteai să treci în debitul unui cont 43, iar în creditul contului corespondent 42, sau 53, întrucât înregistrările se faceau manual. Sau se putea greși la calcularea rulajelor.

Când folosești o aplicație de contabilitate, suma contabilizată pe cele două conturi este aceeași și nu poate fi altfel întrucât înregistrarea se face automat. Chiar dacă greșești suma egalitatea se păstrează între active și pasive.

Ce înregistrări putem face între conturile corespondente? Avem patru variante:
debit cont activcredit cont pasiv –> valoare activelor și pasivelor crește cu aceeași sumă
debit cont pasiv credit cont activ –> valoare activelor și pasivelor scade cu aceeași sumă
debit cont activcredit cont activ –> valoare activelor și pasivelor rămăne neschimbată, doar structura activelor se schimbă
debit cont pasivcredit cont pasiv –> valoare activelor și pasivelor rămăne neschimbată, doar structura pasivelor se schimbă

Așadar, inegalitatea constatată între activ și pasiv poate proveni doar de la preluarea datelor contabile, acolo unde această preluare s-a făcut manual. De multe ori se uită introducerea rulajelor pe conturile de cheltuieli și venituri.

Sper ca această scutră lămurire să vă fie de folos. Dacă mai sunt neclarități, vă rog să-și crieți la comentarii.

Publicat în Contabilitate | Etichetat , , , | Lasă un comentariu

Siguranță sau intimitate

Cu câteva zile în urmă am terminat de citit și a treia carte despre Edward Snowden. Este vorba despre Edward Snowden, Dosar permanent, Editura Nemira, București, 2019, Glenn Greenwald, Afacerea Snowden. Cele mai șocante dezvăluiri despre spionajul american, Editura Litera, București, 2015 și Luke Harding, Dezvăluirile lui Snowden. Povestea neștiută a celui mai căutat om din lume, Editura Meteor Publishing, București, 2016.
Le-am citit în ordinea enumerată mai sus.

Aceste cărți mi-au adus în atenție subiectul siguranță sau intimitate, și m-am gândit că nu ar fi rău să medităm un pic asupra acestui subiect. Și sigur ne întrebăm de multe ori, ce să alegem, siguranță sau intimitate?

Autoritățile guvernamentale ne îndeamnă tot mai susținut să alegem siguranța în detrimentul intimității, în numele „luptei” împotriva terorismului. Terorismul a ajuns să fie folosit pe post de sperietoare, dar este doar un pretext folosit de guverne cu scopul de a ne restrânge drepturile și a ne încălca dreptul la intimitate și viață privată.

Așadar, ce alegem, siguranță sau intimitate?

Eu aleg să-mi păstrez dreptul la intimitate și viață privată. Pentru mine valoarează mai mult dreptul la viață privată decât promisiunea unei siguranțe față de „amenințările teroriste. Anual mor sute, sau poate chiar mii, de oameni în accidente de circulație, de diferite boli, prescrierea greșită de medicamente, erori medicale, sau de diferite calamități, pentru care guvernele nu fac nimic pentru a-i proteza.

În SUA, și nu numai, îi auzi pe susținătorii supravegherii în masă că „libertatea nu mai contează dacă ești mort”. Dar cine zice că trebuie să fim morți? Eu i-aș întreba: ce folos de „siguranță” dacă nu mai am libertate, dreptul la intimitate și viață privată?

Guvernele pretind că vor să ne asigure siguranța, dar cu ce preț? În concepția acestor autorități cel mai bun lucru ar fi ca cetățenii, adică noi, eu, tu, și ceilalți, să acceptăm de bună voie să fim supravegheați, pas cu pas, minut de minut, ca într-o mare închisoare, păziți de armată și forțele de ordine, ca nu cumva teroriștii să ajungă la noi. Asta vor autoritățile!

Mersi de așa grijă! Mă las păgubaș de asemenea autorități, și am impresia că adevărații teroriști sunt de fapt autoritățile.

Ni se flutură prin fața ochilor mereu că trăim într-o democrație. Democrație? Ce fel de democrație? Pe cine să alegi când toți candidații sunt corupți și vânduți intereselor străine corporatiste? Pe cine să alegi când toate partidele sunt corupte și promovează interesele corporatiste în detrimentul poporului?

Din păcate, cei mai mulți dintre semenii noștri sunt indiferenți la ce se întâmplă cu viețile lor, indiferenți de faptul cu autoritățile le violează dreptul la intimitate și viață privată. Există multă ignoranță în jurul nostru! Cauzele sunt multiple. Printre ele putem enumera, promovarea sperietorii teroriste prin mass-media, spălarea pe creier și nu în ultimul rând comoditatea.

Pentru comoditate oamenii sunt dispuși să renunțe ușor la libertate și intimitate. Nu vreau să afirm că ar renunța cineva conștient la intimitate și viață privată, ci că din cauza comodității oamenii nu mai sunt atenți la drepturile lor. Mulți se amăgesc și zic: „eu nu am nimic de ascuns, de ce să mă tem?” Chiar așa? Să fim serioși. Cine ar alege să trăiască într-o casă cu pereții de sticlă și să fie văzut și ascultat clipă de clipă?

Întrebarea este: ce facem? Alegem să ne schimbăm atitudinea în așa fel încât să ne păstrăm dreptul la intimitate și viață privată? Alegem să acționăm în acest sens?

Iată ce am hotărât eu. De astăzi renunț la telefon. Nu este ușor. Știu, am trecut prin așa ceva. Fac presiuni asupra ta rudele, prietenii, colegii de serviciu și șefii. Abia atunci îți dai seama că nu ești liber, că ceea ce faci este dictat de alții, chiar dacă până atunci nu conștientizai acel lucru.

Vreau să fiu liber! Aleg să-mi trăiesc viața așa cum cred de cuviință, nu cum vor să-mi impună alții.

Voi ce alegeți? Sunteți gata să trăiți cu adevărat liberi și să vă păstrați dreptul la intimitate și viață privată? Dacă răspunsul este da, atunci fiți gata să treceți la acțiune.
Iată cu ce să începeți:
renunțați la Facebook. Ștergeți-vă contul.
reinstalați-vă sistemul de operare pe calculator. Cel mai bine ar fi să alegeți Linux în loc de Windows.
schimbați-vă adresa de email.
renuțați la telefoanele inteligente care au GPS. Folosiți cel mai simplu telefon până veți renunța complet la el.
învățați-vă cu comunicați criptat prin email, folosind PGP.

Edward Snowden și-a riscat viață pentru a aduce la cunoștința publicului că NSA, CIA, FBI și în general toate serviciile de informații colectează în masă toate tipurile de informații electronice, care circulă pe internet și pe rețelele de telefonie. Amintesc doar de acestea pentru că acestea ne privesc în mod direct pe noi. Tot ce faceți, absolut tot, se păstrează în baze de date imense.

Ce înseamnă asta? Tot ce ai vorbit la telefon, cu cine, când, unde, câți prieteni ai, care sunt relațiile dintre acestea, tot ce ai vizitat, tot ce ai căutat pe internet, ce ai scris și ce ai primit, de la cine, când și de unde, ce ai cumpărat online, în valoare de cât, de unde și când. Ce poze ai făcut, cu cine, unde și când. Ce cărți citești, ce subiecte te interesează. Care este profilul tău politic, religios, medical, social intelectual.

Pe baza metadatelor viața ta poate fi reconstituită pas cu pas, minut cu minut. Unde ai fost, cu cine te-ai întâlnit, cât ați fost împreună, ce ați discutat etc. Datele tale medicale și financiare sunt adăugate la dosarul tău permanent.
Pentru accesarea dosarului tău este nevoie doar de o adresă de email sau nu număr de telefon. În rest celelalte date de identificare sunt legate între el.

Metadatele telefonice conțin printre altele, durata convorbirii, cine a făcut apelul și către cine, codul cartelei, codul telefonului IMEI, locul de unde s-a apelat și locul celui care a fost apelat. Toate aceste date spun mai mult decât conținutul convorbirii.
Chiar dacă schimbi cartela, tot ți se cunoaște identitatea, dacă ți-a fost o dată identificată. Poți fi identificat după profilul sau „amprenta” electronică pe care o ai.

Cu alte cuvinte, atâta vreme cât te folosești de telefon, nu ai unde să te ascuns sau cum să-ți ascunzi identitatea.
Același lucru este valabil și cu internetul. Din momentul în care un calculator este conectat la internet este legat și de identitatea celui care îl folosește. Îl folosesc mai mulți?

Nici o problemă. Se știe și acest lucru.

Dacă ați avut răbdare să citiți până aici, felicitari.

Să nu spuneți vreodată: „nu am ce ascunde, nu mă tem.” Toți avem ceva de ascuns. Toți avem secrete personale și profesionale. Asta ne face să avem propria noastră viață de ființe libere și responsabile.

Treceți la acțiune!

Publicat în Articole, IT | Etichetat , , , , , , , | Lasă un comentariu

Provizioanele sunt activ sau pasiv?

Cineva dorește să știe dacă provizioanele sunt activ sau pasiv. Cum aflăm?

Cel mai ușor mod de a afla de ce tip sunt provizioanele este să studiem planul de conturi. Îl avem mereu la îndemână. Îl putem descărca de pe internet apoi îl putem lista, sau putem cumpăra cartea Planul de conturi general. Funcționarea și corespondența conturilor, sau îl putem consult deschizând aplicația SAGA C.

Planul de conturi

Planul de conturi

Contul de provizioane este 151 – provizioane împreună cu analiticile sale de gradul I, așa cum vedem în imaginea de mai sus. Observați tipul contului. Ce tip este?
După cum putem vedea este de pasiv. Așadar, provizioanele sunt de pasiv.

Oricând doriți să aflați de ce tip este un cont verificați în planul de conturi. Nu trebuie să le învățați pe de rost. Planul de conturi îl aveți mereu la îndemână. Conturile codifică elemente de patrimoniu. Așadar, dacă dorim să știm de ce tip este un anumit element de patrimoniu ne uităm la tipul contului folosit pentru codificarea acelui element.
Să zicem că vrem să știm de ce tip sunt mărfurile, de activ sau de pasiv? Mergem la contul care codifică mărfurile 371 și vedem că este de activ.
De ce tip este capitalul social? Căutăm contul pentru capitalul social și găsim 101 – capital. De ce tip este? Planul de conturi de spune că este de pasiv. Așadar, capitalul social este un pasiv.

Să revenim la provizioane.

Am văzut că provizioanele sunt un pasiv. Întrebarea este de ce sunt un pasiv? De ce?

Să ne reamintim definiția pasivelor.

Pasivele arată sursele de finanțare a activelor.

Pasivele sunt compuse din datorii și capitaluri proprii.
Datoriile sunt obligațiile contractuale ale firmei față de terți. Acești terți pot fi proprietariul sau alte persoane fizice sau juridice.
Capitalurile proprii reflectă partea din activele firmei pentru care nu există datorii. Aici intră capitalul social și rezervele adunate în timp.

Ce sunt provizioanele?

Provizioanele sunt destinate să acopere datoriile a căror natură este clar definită și care la data bilanțului este probabil să existe sau este cert că vor exista, dar care sunt incerte în ceea ce privește valoarea sau data la care vor apărea.

Un provizion reprezintă, în general, o sumă recunoscută în contabilitate pentru cheltuieli viitoare care vor fi angajate în mod sigur sau probabil, dar pentru care există o incertitudine privind suma care va fi plătită şi/sau momentul plăţii. Cheltuielile viitoare trebuie să rezulte din tranzacţii şi evenimente anterioare.

Provizioanele reprezintă o sub-clasă de datorii. Datoriile sunt definite ca fiind obligaţii curente ale unei entităţii, rezultate din evenimente anterioare, a căror stingere se aşteaptă să determine o ieşire de resurse concretizate în beneficii economice ale entităţii.

Potrivit OMFP nr. 1802/2014, provizioanele sunt destinate să acopere datoriile a căror natură este clar definită și care la data bilanțului este probabil să existe sau este cert că vor exista, dar care sunt incerte în ceea ce privește valoarea sau data la care vor apărea. La data bilanțului, valoarea unui provizion reprezintă cea mai bună estimare a cheltuielilor probabile sau, în cazul unei obligații, a sumei necesare pentru stingerea acesteia.
Ca urmare, provizioanele nu pot depăși din punct de vedere valoric sumele care sunt necesare stingerii obligației curente la data bilanțului.

Un provizion va fi recunoscut numai în momentul în care:

– o entitate are o obligație curentă generată de un eveniment anterior;
– este probabil ca o ieșire de resurse să fie necesară pentru a onora obligația respectivă; și
– poate fi realizată o estimare credibilă a valorii obligației.

Categorii de provizioane

Provizioanele se constituie pentru elemente cum sunt:

– litigii, amenzi și penalități, despăgubiri, daune și alte datorii incerte;
– cheltuielile legate de activitatea de service în perioada de garanție și alte cheltuieli privind garanția acordată clienților;
– dezafectare imobilizări corporale și alte acțiuni similare legate de acestea;
– acțiunile de restructurare;
– pensii și obligații similare;
– impozite;
– terminarea contractului de muncă;
– prime ce urmează a se acorda personalului în funcție de profitul realizat, potrivit prevederilor legale sau contractuale;
– provizioane în legătură cu acorduri de concesiune;
– provizioane pentru contracte cu titlu oneros;
– alte provizioane.

Sper ca aceste câteva informații să vă fie de folos ca să înțelegeți mai ușor ce sunt provizioanele și care este rolul lor. Este primul articol în care scriu despre provizioane, însă voi mai scrie și altele în care voi veni cu exemple pentru a face mai ușor de înțeles rolul provizioanele și felul cum se reflectă ele în contabilitate.

Publicat în Contabilitate, saga c | Etichetat , , , | Lasă un comentariu

Exemple de active și pasive

Cineva dorește să cunoască câteva exemple de active și pasive. Vom căuta în cele ce urmează să răspundem la această cerere.

Dar mai întâi să ne amintim definițiile pentru active și pasive.

Definiția 1. Activele arată care sunt resursele deținute și controlate de firmă, indiferent cine este proprietarul acelor resurse.
Definiția 2. Pasivele arată sursele de finanțare a activelor.
Definiția 3. Pasivele sunt compuse din datorii și capitaluri proprii.
Definiția 4. Datoriile sunt obligațiile contractuale ale firmei față de terți. Acești terți pot fi proprietariul sau alte persoane fizice sau juridice.
Definiția 5. Capitalurile proprii reflectă partea din activele firmei pentru care nu există datorii. Aici intră capitalul social și rezervele adunate în timp.

În baza acestor definiții avem următoarele egalități

(1) ACTIVE = PASIVE
(2) PASIVE = DATORII + CAPITALURI PROPRII
(3) CAPITALURI PROPRII = CAPITAL SOCIAL + REZERVE

(4) PASIVE = DATORII + CAPITAL SOCIAL + REZERVE

Dacă înlocuim în prima formulă PASIVE cu rezultatul din formula (4) avem

ACTIVE = DATORII + CAPITAL SOCIAL + REZERVE

Hai să dăm și exemple!

Printre cele mai uzuale active putem aminti:
– banii din cont și din casă (5121, 5311)
– materiile prime (301)
– materialele auxiliare (302)
– materialele de natura obiectelor de inventar (303)
– semifabricate (341)
– produse finite (345)
– produse reziduale (346)
– produse agricole (347)
– mărfuri (371)
– ambalaje (381)

Am amintit banii și apoi diverse tipuri de materiale. Mai putem aminti din categoria imobilizărilor:
– terenurile (211)
– construcțiile (212)
– instalațiile tehnice și mijloacele de transport (213)
– mobilier, aparatură birotică, echipamente de protecție a volorilor umane (214)

Există și imobilizări financiare precum:
– acțiuni deținute de entități afiliate (261)
– acțiuni deținute de entități asociate (262)
– acțiuni deținute de entițăți controlate în comun (263)

Între active mai putem aminti
– creanțele (4111)

Am dat aceste exemple ca să vă puteți face o idee despre ce înțelegem prin active.
Dacă doriți lista completă vă recomand să consultați planul de conturi. Conturile de activ indică activele.
Reținemactivele arată care sunt resursele deținute și controlate de firmă, indiferent cine este proprietarul acelor resurse.

Hai să câteva exemple și de pasive!
Pasivele arată sursele de finanțare a activelor.
Fiecărui activ îi corespunde o sursă de finanțare de acceași valoare. Cu alte cuvinte fiecărui activ în corespunde un pasiv de aceeași valoare.

Iată câteva exemple de pasive. Începem cu sursele de finanțare proprii.

– capitalul social subscris vărsat (1012)
– rezervele (106)
– profitul (121)

Alte surse de finanțare externe (datorii):
– datoriile față de furnizori (401)
– datoriile față de personal (421)
– datorii față de asigurările sociale (431)
– datorii față de bugetul statului (441)
– datorii cu alte impozite și taxe asimilate (446)
– sume datorate asociaților (455)
– dividende de plată (457)
– creditori diverși (462)
– venituri înregistrate în avans (472)
– credite bancare pe termen scurt (519)

Acestea sunt doar câteva exemple. Dacă doriți lista completă a pasivelor vă recomand să consultați planul de conturi. Conturile de pasiv indică pasivele.

Mereu ACTIVE = PASIVE. Nici nu se poate altfel.
La începutul activității avem
ACTIVE – banii din cont (200 lei sau mai mult) și
PASIVE – capitalul social.
Ce înseamnă această? Înseamnă că banii din cont au ca sursă capitalul social.

Cu 200 lei cât este capitalul social nu facem nici o afacere, așa că trebuie să ne creștem activele. Cum?
a) firma împrumută bani (activ) (5121, 5311) de la asociați (pasiv) (455)
b) Achiziționare de marfă (activ) (371) pe credit comercial de la furnizori (pasiv) (401).

Egalitatea ACTIVE = PASIVE se păstrează mereu.
a) – câți banii mi-au intrat în cont (activ) atâta datorie am față de asociați (pasiv)
b) – cât este valoarea de achiziție a marfii (activ) atâta am datorie față de furnizori (pasiv).

Sper ca aceste câteva exemple să vă fie de folos!

Publicat în Contabilitate | Etichetat , , , , , | Lasă un comentariu

Tastatura este obiect de inventar?

Cineva întreabă: tastatura este obiect de inventar?

Eu nu aș considera-o obiect de inventar. De ce? Pentru că nu poți folosi o tastatură singură fără un sistem. Un sistem informatic (calculator) este un mijloc fix, iar în cadrul lui tastatura reprezintă doar o componentă. Aș considera tastatura mai degrabă o piesă de schimb.

Dacă vreau o pot înregistra pe contul 3024 – piese de schimb,

3024 = 401 –> achiziția
6024 = 3024 –> darea în consum

dar tot atât de bine o pot trece direct pe cheltuieli pe contul 604 – cheltuieli cu materiale nestocate.

604 = 401

De ce fac această interpretare? Întrucât sistemul informatic nu poate funcționa fără tastatură. Se stie prea bune că tastatura este o componentă supusă uzurii și poate ceda înaintea altor componente din sistem.

În nici un caz nu înregistrez tastatura ca obiect de inventar.

Aș mai putea să trec tastatura la mijloace fixe în rubrica modernizări, chiar dacă acțiunea de a schimba tastatura nu este o modernizare în sine, ci mai degrabă schimbarea unei componente defecte.

Personal fac înregistrarea 604 = 401 și trec direct pe cheltuieli tastatura nou achiziționată, întrucât nu reprezintă o cheltuială prea mare.

Atunci, în ce condiții înregistrăm o tastatură ca piesă de schimb? Iată când.

Dacă avem în firmă o rețea de calculatoare de care depinde activitatea firmei noastre, atunci putem achiziționa din timp diverse piese de schimb (componente) de care presupunem că am avea nevoie. În această categorie putem cuprinde: tastaturi, mausuri, stick-uri usb, cabluri usb, HHD-uri, memorii RAM, unități DVD, surse de alimentare etc.

Achiziționăm asemenea componente din timp și le înregistrăm ca piese de schimb în contul 3024.

În concluzie, o tastatură nu o vom înregistra ca obiect de inventar, ci o vom trece diresct pe cheltuieli sau o putem trece prin contul 3024 – piese de schimb.

Spor la lucru!

Publicat în Contabilitate | Etichetat , , , , , , | Lasă un comentariu