Ce este un cont contabil

Astăzi vom discuta despre conturi, și vom încerca să facem lucrurile cât mai pe înțeles. Așadar, ce este cu cont?

Un cont este un simbol numeric cu ajutorul căruia se codifică un element din patrimoniu.
Așadar, cu ajutorul conturilor codificăm elementele de patrimoniu.

Totalitatea conturilor folosite pentru codificarea patrimoniului se numește plan de conturi. Planul de conturi general este stabilit prin lege, așa că ce ne rămâne de făcut este doar să-l avem la îndemână. Dacă folosim o aplicație de contabilitate, vom găsi planul de conturi întegrat în aceasta.

Planul de coturi este o listă ce cuprinde conturile, denumirea lor și tipul (activ, pasiv, bifuncțional).

Conturile se folosesc pentru uniformizarea evidenței contabile.

Ce mai putem spune despre un cont?
Fiecare cont are o denumire, corespunzătoare elementului de patrimoniu pe care îl reprezintă, și poate fi de activ, de pasiv sau bifuncțional.
Conturile care codifică elementele active ale patrimoniului sunt conturi de activ, iar cele care codifică elemente de pasiv ale patrimoniului sunt conturi de pasiv.

Un alt aspect demn de reținut este următorul:
conturile de activ au soldul final pe debit (sold = debit – credit), iar
conturile de pasiv au soldul final pe credit (sold = credit – debit)

Totdeauna soldul unui cont este mai mare sau egal cu zero. Există totuși o excepție. Este vorba de contul de bancă (512). De ce? Pentru că numai bancile își permit să te taxeze chiar și când nu ai nici un leu în cont.

Fiecărui cont i se atribuie o fișă, numită „fișa contului”.

Simplificat, o fișă de cont are un antet ce cuprinde simbolul contului, denumirea sa și tipul, după care urmează un tabel cu cel puțin trei coloane: debit, credit, sold.
Aceata este forma simplificată a unei fișe de cont. În practică vom vedea că are mai multe coloane, dar pentru moment este bine să reținem forma simplificată pentru a înțelege mai ușor cu le folosim.

Înainte de informatizarea contabilității toate aceste fișe de cont se completau manual.

Schema unei fise de cont

Schema unei fise de cont

În imaginea de mai sus avem schema unei fișe de cont.

Acum, este important să reținem următoarele:
conturile de activ au intrarea pe debit și ieșirea pe credit, iar
conturile de pasiv au intrarea pe credit și ieșirea pe debit.

Nu este greu de reținut. Ne amintim că planul de conturi este unic și la îndemână, iar în el avem menționat și tipul contului. Nu trebuie să învățăm planul de conturi pe de rost, de vreme ce îl avem la îndemână. Oricum, pe măsură ce folosim conturile le vom și memora.

Calcularea soldului se face după formulele amintite mai sus:
– pentru conturile de activ: sold = debit – credit, iar
– pentru conturile de pasiv: sold = credit – debit.

Acum să luăm câteva exemple.

1. Înregistrăm o factură de achiziție materii prime, în valoare de 1000 lei. Așadar, avem materii prime și un furnizor. Până învățăm conturile uzuale, ne vom uita în planul de conturi și vom găsi pentru materii prime 301, iar pentru furnizori 401. Acum cum facem înregistrarea în fișa contului.

Mențiune. Avem în vedere că ținem contabilitaeta în partidă dublă. Mai pe înțeles fiecare document îl înregistrăm în două conturi, primul de debit al doilea pe credit.

Cum facem? Știți cum? Știți care este înregistrarea? Avem mereu în minte ce codificăm.
Marfa intră în depozit de la furnizor. Așadar, pe contul 301 intră valoarea mărfii, pe debit.
Asta înseamnă că înregistrarea este 301 D= 401C.

Unde trecem suma în fișele celor două conturi?
Ne uităm în planul de conturi și vedem că 301 este un cont de activ, iar 401 un cont de pasiv.
La 301 intrarea o facem pe debit, iar la 401 intrarea o facem pe credit, și avem:

Fisele pentru 301 si 401

Fisele pentru 301 si 401

Soldul la 301 este 1000 lei, iar la 401 este tot 1000 lei.

2. În continuare vom face câtre furnizor o plată în numerar, în valoare de 700 lei și vom înregistra chitanța primită.
Cum facem? Ne uităm în planul de conturi, până învățăm conturile uzuale. Pentru casa în lei avem 5311, iar am furnizorilor îl știm, este 401.
Cum facem înregistrarea? La început nu știm, dar putem învăța, dacă știu unde să căutăm. Avem nevoie de o monografie contabilă. Și acestea se găsesc pe internet și sunt la câteva clickuri distanță de noi. Contul 5311 este de activ, așadar are intrarea pe debit și ieșirea pe credit. Când facem o plătă scoatem bani din casă, așadar în 5311 vom trece suma la ieșire, pe credit. Asta înseamnă că înregistrarea noastră este:
401D = 5311C = 700 lei
Acum trecem suma în fișa celor două conturi. Presupunem că avem în casă un sold de 5000 lei.

Fisele pentru 401 si 5311

Fisele pentru 401 si 5311

Acum soldul la 401 este de 300 lei, iar la 5311 este de 4300 lei (5000 – 700).

În exemplul nostru am făcut înregistrările manual pentru a înțelege mai bine rostul fișelor de cont. Pe aceste fișe se ține evidența tuturor intrărilor și ieșirilor pe contul respectiv.

Înainte de a încheia vom aminti faptul că pentru a fi mai eficiente pe fișa contului se mai adaugă câteva coloane, și anume:
– data operațiunii
– documentul care stă la baza operațiunii
– contul corespondent

Iată cum arată o fișă de cont generată în SAGA C.

Fisa contului in SAGA C

Fisa contului in SAGA C

Sper ca aceste câteva informații să vă fie de folos.

Spor la lucru!

Publicat în Contabilitate, saga c | Etichetat , , , , , | 1 comentariu

Cum se citește corect o balanță de verificare

Cineva întreabă: cum se citește corect o balanță de verificare?

A citi o balanță de verificare este foarte ușor, problema este cum interpretezi sumele dintr-o balanță de verificare?

Ce este o balanță de verificare?
Balanța de verificare este un raport contabil lunar foarte important. Mai putem spune că balanța de verificare este un centralizator.
Un centralizator a ce? Ce găsim centralizat în balanța de verificare?

Balanța de verificare centralizează datele din fișelor conturilor cu care lucrăm. Ne permite ca dintr-o privire să avem în față toate fișele de cont.

În primul rând ne intereasează soldurile finale. Le găsim în balanța de verificare pe coloanele „Solduri finale”. Dintr-o privire putem vedea soldul final pentru fiecare cont.

O balanță de verificare are de regulă patru coloane duble, sau opt coloane grupate două câte două, așa cum se vede și în imaginea de mai jos.

Balanta de verificare

Balanta de verificare

Cele patru perechi de coloane sunt:
– sume precedente
– rulaje perioadă
– sume totale
– solduri finale.

Ce informații cuprind aceste coloane?
Sume precedente ne arată totalul rulajelor la începutul perioadei (lunii).
Rujale perioadă ne arată rulajele pe fiecare cont în luna petru care am generat balanța de verificare.
Sume totale ne arată care sunt totalurile rulajelor pentru fiecare cont, la sfârșitul perioadei (lunii).
Solduri finale ne arată soldurile finale ale conturilor cu care lucrăm.

Așadar, avem trei perechi de coloane care ne arată rulajele pe fiecare cont, iar ulima pereche de coloane ne arată soldurile finale pentru fiecare cont.
Prima coloană din fiecare pereche ne arată sumele debitoare, iar a două coloană din fiecare pereche sumele creditoare.

Am scris mai multe articole despre cum se interpretează fiecare sumă care apare în balanța de verificare.
Vă îndemn să le citiți!

Iată câteva dintre ele:
Ce este balanța de verificare. Vizualizarea, listarea și interpretarea balanței de verificare
Cum se citește balanța de verificare (II)
Cum se citește balanța de verificare (III)
Cum se citește o balanță de verificare III

Ce înțelegem prin rulaje?
Totalul sumelor intrate și ieșite pentru fiecare cont.
Ce înțelegem prin sold?
Diferența dintre ce a intrat și ce a ieșit din cont.

Spor la lucru!

Publicat în Contabilitate, saga c | Etichetat , , , , | Lasă un comentariu

Când scade și crește activul (I)

Cineva întreabă: când scade și crește activul?

O întrebare de milioane, care va primi un răspuns de milioane.

Mențiune. Acest articol nu este pentru contabili și specialiști. S-ar putea să li se pară prea simplist și plictisitor. Îl scriu pentru cei care chiar vor să înțeleagă cum stă treaba cu activele și pasivele.

După cum știm, activul și pasivul sunt strâns legate. Ne amintim formul Active = Pasive. Asta înseamnă că orice creștere de activ implică o creștere a pasivului, și orice scădere a activului implică o scădere a pasivului.

Prin orice mijloace crești activul, vei crește și pasivul, iar când scazi activul scade și pasivul.

Întrebarea este: când crește și scade activul?

Aici sunt două aspecte importante pe care trebuie să le avem în vedere.
– activul este într-o permanentă fluctuație, cu fiecare operațiune economică, crește și scade în anumite limite, și
– activul crește efectiv, depășind limita in funcție de profit și scade când se înregistrează pierdere.

Capitalul social fixează prima limită. Capitalul social (1012) este un pasiv atunci când privesc sursa de finanțare, iar banii din contul bancar reprezintă activul.
1. Prin operațiuni economice de schimb transform un activ (banii lichizi: 5121, 5311) într-un alt activ (marfă: 371), materii prime (301) sau materale auxiliare (302) etc.
Egalitatea A = P se păstrează constantă.

2. Dacă cumpăr marfă pe credit, atunci activele îmi cresc cu valoare mărfii intrate în stoc și avem activele inițiale (banii din cont) + valoare mărfii achiziționate.

Pasul 1. A1 = (5121, 5311)
Pasul 2. A2 = (5121, 5311) + marfa achiziționată (371)

Așadar, după operațiunea de achiziție mi-a crescut activul. Orice operațiune de achiziție crește activul. Aceata este realitate.
Cunoaștem formula A = P. În consecință și pasivele mi-au crescut.

Pasul 1. P1 = (1012)
Pasul 2. P2 = (1012) + (401 – datoria către furnizorul mărfii)

În momentul în care achit marfa către furnizor, scad activul ca să scad pasivul. Aici se impune un pic de atenție. Toate acțiunile le privim prin prisma activelor. Acțiunea asupra lor are ca efect o acțiune asupra pasivelor. Partea „materială” este reprezentată de active. Pasivele îmi place să le numesc partea „virtuală”. Pasivele sunt indicatori, nu ai materialitate. Dacă înțelegeți această diferență, mintea se va lumina.

Nu-mi propun să dau explicații academice, ci explicații pe înțelesul tuturor.

Acum ce voi face? Voi scădea activele pentru a scădea pasivele (datoriile).
Iau banii din cont și îi transfer furnizorului. În acest fel am scăzut activele cu valoarea viramentului din (5121) și implicit au scăzut și pasivele prin stingerea datoriei. Acum am revenit la situația de la pasul 1. A = P.

A1 = P1 = A3 = P3

Dar cum? În ce structură?

Inițiat am avut:

Pasul 1. 5121 = 1012
Pasul 2. 371 = 401 (înregistrăm o creștere. Evident că de ambele părți.)
Pasul 3. 401 = 5121 (înregistrăm o scădere. Evident că de ambele părți.)

Dacă facem simplificările 401D cu 401C și 5121D cu 5121C, cu ce rămânem?

Pasul 3. 371 = 1012.

Ce înseamnă asta? Cu citim? Am avut 5121 = 1012 iar acum avem 371 = 1012. Ce înseamnă aceasta?

Am transformat activul bani (5121) în alt activ de aceeași valoare marfă (371).

La pasul 1 și 3 activele și pasivele au aceeași valoare, doar la pasul 2 am înregistrat o fluctuație pozitivă.

Ce se întâmpă acum dacă vând marfa pe credit comercial?

Pasul 4. 4111 = 707 și 607 = 371.

Să fim atenți un pic.

a) 607 = 371 – am scăzut marfa din gestiune. A= P, asta înseamnă că valoarea activelor și pasivelor nu se schimbă. Dacă vă uități în planul de conturi veți vedea că atât 371 cât și 607 sunt conturi de activ. Ce am făcut prin această operațiune? Am evidențiat doar o transformare a activelor. Ele nici nu cresc, nici nu scad.

Dacă continuăm traseul de la pasul 3 rezultă 607 = 1012. Contul 607 este un cont de cheltuieli. În cazul nostru înseamnă că marfa s-a dus, nu mai este. Dacă rămânem la acest nivel suntem pe pierdere. Atenție, nu pe zero, ci pe pierdere. Ce am pierdut? Valoarea capitalului social, adică banii din bancă. Dar această înregistrare se face împreună cu cea de mai jos.

b) 4111 = 707 = (preț de achiziție marfă + adaos comercial) Această operațiune corespunde facturării mărfii vândute.

Facem o înregistrare a cărei valoare este compusă din prețul mărfii la cost de achiziție + adaos comercial.
La punctul a) eram pe minus cu valoarea mărfii, acum o recuperăm și mai adăugăm și ceva în plus.

Avem:

607 = 371 scăderea din gestiune a mărfii vândute și
4111 = 707 evidențierea venitului obținut în urma vânzării mărfii.

Asta înseamnă:
607 = 371 = Vm
4111 = 707 = Vm+Ac

unde
Vm = valoarea mărfii
Ac = adaos comercial

Hai să dâm niște valor ca să fie mai simplu de urmărit.

Vm = 100
Ac = 70

Avem

607 = 371 = 100
4111 = 707 = 170

la inchidere avem
121 = 607 = 100
707 = 121 = 170

Acum simplificăm 607D cu 607C = 100 și 707D cu 707C = 170
Și cu ce rămânem?

4111 = 1012 = 100
4111 = 121 = 70

Sper să nu vă fi amețit. Ultimile două operațiuni nu sunt folosesc conturi corespondente. Încerc să arăt doar structura activelor și pasivelor. În stânga avem activele iar în dreapta pasivele.

Am pornit de la
5121 = 1012 = 100
si am ajuns la
4111 = 1012 = 100
4111 = 121 = 70

Ce observăm nou? Valoarea activelor a crescut la 170. Pasivele ne arată sursele de finanțare
1012 – capitalul social inițial și
121 – profit realizat.

Unde sunt banii? Nu mai sunt. Bani nu mai avem. Contul este zero.
Unde este profitul? Ne spune contul 121.

Contul 4111 ne spune că avem o creanță de încasat în valoare de 170. Această creanță este un activ.

Hai să urmărim activele!
Banii s-au transformat în marfă.
Marfa a fost văndută cu un adaos comercial și s-a transformat într-o creanță.
Care sunt sursele de finanțare ale creanței? Aceasta este întrebarea.
Creanțele nu apar din senin, ci au anumite surse de finanțare indicate de structura pasivelor.
Pasivele sunt indicatori.
Activul inițial (banii) s-a transformat într-un alt activ (creanța 4111).

În concluzie, după pasul 4 activele au crescut de la 100 la 170.
Abia acum putem spune că activele noastre au crescut în mod real. Chiar dacă contul bancar este zero, acum suntem mai bogați cu 70 de unități.

Mai facem o operațiune. Acum vom încasa banii de la client.
Plecăm de la
4111 = 1012 = 100
4111 = 121 = 70
și adăugăm
5121 = 4111 = 170

Facem simplificările (înțeleg prin simplificare calcularea soldurilor pentru fiecare cont) 4111D (100+70) cu 4111 (170) și rămânem cu:

5121 = 1012 = 100
5121 = 121 = 70

Iarăși am făcut două operațiuni care nu au conturi corespondente, dar vreau să evidențiez soldurile finale pentru cele trei conturi.
În final avem
5121D 170 activ
și
1012C = 100 pasiv
121C = 70 pasiv

A = P = 170.

Vă mai amințiți prima operațiune de la care am plecat?
Era
5121 = 1012 = 100 (pasul 1) Puteți verifica mai sus.
și am ajuns la
5121 = 1012 = 100 și
5121 = 121 = 70

Am plecat de la 100 lei în contul bancar și am ajuns la 170 lei. În urma procesului de cumpărare și vânzare a focut un profit de 70 lei. Asta ne spune surse.

Acum ați înțeles cum stau lucrurile cu activele și pasivele?

Acțiunile economice profitabile ne cresc activele.

Recapitulare.
Să urmărim din nou starea activelor folosind conturile contabile.
5121 –> 371 –> 607
4111 –> 5121

Așadar, bani (100 lei) după ce au trecut prin marfă, după vânzare s-au transformat tot în bani (170 lei). Avem mai mulți bani în cont. Banii sunt un activ.
Dar de unde provin acești bani (170)?
Răspunsul îl aflăm în pasive.
100 lei provin din capitalul social (1012) și
70 lei provin din profit (121).

În articolul următor vom face înregistrările contabile aferente acțiunilor de mai sus și vom verifica la sfârșit balanța de verificare.

Succes!

Publicat în Contabilitate | Etichetat , , , | Lasă un comentariu

Cum se ține contabilitatea unei firme pe Amazon

Cred că întrebarea este: cum să țin contabilitatea dacă vând pe Amazon?
Răspuns: Depinde de viziunea contabilului. Contabilitatea se poate ține încâlcit sau foarte simplu. Important este să ai în minte scopul contabilității. Legiuitorul în loc simpifice lucrurile le complică tot mai mult, în dorința de a încasa mai mulți bani de la cei care vor să muncească. Taxează pe cei care muncesc are aibă alți ce cheltui. Asta este lumea în care trăim!

Cine își pune întrebări bune, găsește răspunsuri potrivite. Așadar, totul începe cu a ne pune întrebări cât mai bune.

Care este activitatea prestată de noi? Cu cine avem relații comerciale și în ce constau aceste relații? Unde este înregistrată firma și unde plătesc impozitul? Ce fel de impozit trebuie să plătesc? Sunt doar câteva întrebă bune de la care să pornim.

Să dau un exemplu. Am o editură. Editez cărți și le dau la tipărit la o tipografie (furnizorul), apoi închei un contract de colaborare cu Elefant Online S.A. sau SC Libris SRL în vederea distribuirii cărților (produsul) către clienți. Exact cum țin contabilitatea în această situație, o voi ține și în situația în care vând pe Amazon.

Ce operațiuni fac? Platesc furnizorul (din China), și transportul de la furnizor la distribuitorul meu (Amazon, SUA) .
Distribuitorul (Amazon) se ocupă de tot ce trebuie ca produsele mele să ajungă la clienții mei care comandă pe site-ul Amazon. Eu plătesc în schimb un comision pentru această activitate către Amazon, mai exact Amazon își reține partea din încasările pe produsele vândute.
Amazon îmi virează banii în contul meu.

Ce documente avem?
– contractul cu furnizorul
– ordine de plata
– factura produselor fabricate
– factura de transport
– rapoartele de vânzări de la amazon
– extrasele de cont

la care mai adăugăm:
factura pentru servicii telefonie și internet

Iar la urmă declarațiile fiscale către ANAF.

Tot secretul este să lucrezi transparent și cinstit. Plătești impozitul datorat, ca orice altă firmă, cu sediul în România, și nimeni nu are treabă cu tine. Asta dacă ai firmă în țară. Însă tot atât de bine poți să o deschizi în SUA și să nu mai ai treabă cu fiscul de la noi.

Ce înregitrări facem în contabilitate?
357 = 401 –> factura de la furnizor (China)
401 = 5124 –> ordinul de plată (pentru produse)
628 = 401 –> factura de transport
401 = 5121 –> ordin de plată (pentru transport)
628 = 401 –> ordin de plată (pentru alte servici executate de terți, ex. verificarea calității produselor înainte de expediție)
627 = 5124 –> comisioane bancare pentru contul în valută
627 = 5121 –> comisioane bancare pentru contul în lei

Depinde și de felul cum este făcut contractul. Dacă stabilesc cu furnizorul să se ocupe și de transport, atunci includ transportul în prețul produselor. Pot face asta dacă o prevăd în contract. Am în vedere documentele pe care le primesc de la furnizor.

4111 = 707 –> rapoartele de vânzare de la Amazon
5124 = 4111 –> extrasul de cont (încasarea banilor de la Amazon)

Dacă firma se ocupă doar de vânzarea pe Amazon, contabilitatea este simplă. Nu am de plătit facturi de chirie, taxe pe autorizări, utilități ș.a.

626 = 401 –> factura pentru telefon și internet
401 = 5121 –> achitarea serviciilor de telefonie și internet

Restul înregistrărilor care mai pot apare sunt obișnuite.

Rezumat.
Presupunem că firma este cu sediul în România.
Toată activitatea noastră se desfășoară online. Ceea ce se vede în țară sunt doar transferurile din contul meu de valută în contul de lei din țară. Restul activităților se desfășoară în afara țării.

Fiscul are o singură grijă. Să încaseze impozitul pe venit, sau pe profit, conform legii. Nu este treaba fiscului să se bage în bucătăria mea și să-mi dicteze ce să fac și cum să fac. Mai ales că nu am complicații cu salariați, CASS, CAS, sănatate, șomaj, protecția muncii, pompieri, paratrăsnete, inventariere etc. Cine are firmă știe despre ce vorbesc.

La noi birocrația și jăcmăneala au ajuns la culme. Toate instituțiile cer autorizări peste autorizări, verificări și certificări peste certificări, doar ca să-ți ia banii.

Cine are curajul și banii necesari pentru investiția inițială merită să vândă pe Amazon. Este mult mai ușor și mai profitabil decât orice altă afacere pe care poți să o faci în țară.

Vă doresc succes!

Publicat în Contabilitate, vinde pe Amazon | Etichetat , , , , | 1 comentariu

Descărcarea gestiunii în aplicația SAGA C (V)

Astăzi vom continua cu înregistrarea bonurilor fiscale. Dar mai întâi vom face o recapitulare și vom mai privi o dată balanța de verificare.

Balanta de verificare

Balanta de verificare

121 – profit și pierdere, avem sold final 73,96 lei care reprezintă profit, cu 10 lei mai mult decât data trecută când am analizat balanța. Sunt cei 10 lei din contul 7015. La rulaje perioadă avem pe debit 136,04 și ne arată totalul cheltuielilor, iar suma de pe credit totalul veniturilor. Faptul că avem scriptic 73, 96 lei profit, nu înseamnă că îl și avem încasat. Până acum nu am încasat nimic.

301 – materii prime. Ne uităm la rulaje perioadă. Avem pe debit 1025,75 lei care reprezintă valoarea meteriilor prime achiziționate în această lună, iar pe credit 131,10 lei care reprezintă valoarea materiilor prime date în consum. Soldul final de 894,65 lei pe debit ne arată valoarea materilor prime existente pe stoc.

3012 – materiale auxiliare. Ne uităm din nou la rulaje perioadă. Am achiziționat materiale auxiliare în valoare de 280,40 lei și am dat în consum materiale în valoare de 4,94 lei. Soldul final debitor îmi arată valoarea materialelor auxiliare pe stoc.

345 – produse finite. Avem pe debit 200 lei, ceea ce înseamnă că am introdus în magazie produse finite în valoare de 200 lei. Pe credit avem tot 200, ceea ce înseamnă că am vândut ce aveam pe stoc. Soldul final este tot zero, și îmi arată că stocul de produse finite este zero.

401 – furnizori. La rulaje perioadă avem pe credit suma de 1554,34 lei, care ne spune că am achiziționat marfă (materiale) în valoare de 1554,34 lei. Faptul că pe debit este zero înseamnă că nu am achitat nimic în această lună către furnizori. Soldul final creditor de 1554,34 lei ne arată datoria ce o am de achitat către furnizori.

4111 – clienți. Avem pe debit rulaje perioadă 210 lei ceea ce înseamnă că am vândut către clienți în valoare de această sumă. Pe credit este zero și înseamnă că nu am încasat nimic de la clienți. Sold final este 210 lei pe debit și ne arată cât mai avem de încasat de la clienți.

4424 – TVA de recuperat. Este contul care îmi arată ce TVA am de recuperat. În cazul nostru 248,19 lei.

4426 – TVA deductibil. La rulaje perioadă avem aceeași sumă și pe credit și pe debit, 248,19 lei. Sold final zero. TVA deductibil, la închiderea lunii a fost transferat în contul 4424 TVA de recuperat. Putem verifica fișa contului 4426 pentru a vedea ce reprezintă fiecare sumă în parte.

601 – cheltuieli cu materii prime. Ne arată valoarea materiilor prime date în lucru (consumate), în valoare de 131,10 lei.

6021 – cheltuieli cu materiale auxiliare, în valoare de 4,94 lei.

7015 – venituri din vânzarea produselor finite. Avem pe credit la rulaje perioadă suma de 210 lei care reprezintă valoarea produselor finite vândute.

711 – variația stocurilor. Ne arată valoare producție realizată, în valoare de 200 lei.

După ce vom înregistra și bonurile fiscale vom vedea ce apare nou în balanța de verificare.

Recapitulare
1. am introdus facturile de achiziție și a actualizat stocurile.
2. am emis bonul de producție pentru a încărca gestiunea cu producția realizată și am descărcat materialele date spre prelucrare.
3. am emis o factură pentru produsele finite vândute.

Urmează să înregistrăm și încasările făcute. Să presupunem că am vândut cele 10 porții de friptură la trei grupuri de clienți și am emis 3 bonuri fiscale cu seriile 101, 102 și 103 în data de 20.09.2018. Pe bonuri scrie exact valoarea produselor și valoarea TVA. Pentru că nu avem bonurile în față le vom aminti aici, ca să fie mai ușor la înregistrarea lor.
BF 101: 3 portii friptura A, valoarea 63 lei și TVA 11,97 lei,
BF 102: 3 portii friptura A, valoarea 63 lei și TVA 11,97 lei,
BF 103: 4 portii friptura A, valoarea 84 lei și TVA 15,96 lei.

Ne amintim că am devalidat opțiunile din fereastra „Închidere lună”. Putem deschide fereastra ca să verificăm încă o dată. Cel patru butoane „Devalidez” trebuie să fie dezactivate. Acum închidem fereastra și deschidem fereastra „Articole contabile”.
Trebuie să arate ca în imaginea de mai jos.

Articole contabile

Articole contabile

În această fereastră vom înregistra toate chitanțele și bonurile fiscale pe care le avem primite de la furnizori sau emise de noi.
Hai să începem!

Apăsăm pe „Adaug” și întroducem:
– data: 20.09.2018,
– nr.document: BF 101,
– cont debitor: 5311 (adică casa în lei),
– cont creditor: 4111.00001 (adică clienți diverși),
– suma: 63,00 lei (în aplicație virgula este înlocuită cu punct),
– explicație: 3 porții friptură A
– Tip: Casa (avem grijă să alegem corect tipul, în cazul nostru „casa”).

Articole contabile

Articole contabile

Mai departe, apăsăm tastele <CTRL> + <Enter> pentru a adăuga o nouă linie. Observați ce se întâmplă? Data și numărul documentului au rămas aceleași. În cazul nostru avem un „articol compus”, adică două înregistrări pe baza aceluiași document contabil justificativ. Cele două înregistrări vor apare pe aceeași notă contabilă. Completăm restul coloanelor.

– cont debitor: 5311 (adică casa în lei),
– cont creditor: 4427 (TVA colectat),
– suma: 11,97 lei (63 * 19% = 11,97),
– explicație: TVA colectat
– Tip: Diverse

Iată cum arată primul bon fiscal înregistrat:

Articole contabile

Articole contabile

Avem 100 de bonuri? Vom repeta de 100 de ori această operațiune. Cred că nu este greu. Reținem cele două corespondențe:
– 5311 = 4111.X pentru valoare produselor vândute (fără TVA)
– 5311 = 4427 pentru înregistrarea TVA colectat

-X reprezintă analiticum contului 4111.

Din toate acestea cred că ați înțeles care este prețul afișat al fripturii noastre. Este 25 lei, mai exact 24,99 lei. Clientul este interesat de prețțul final cu TVA înclus.

Vă îndemn să faceți aceste exerciții și veți învăța să lucrați și cu SAGA C, dar veți învăța și contabilitate.

Înainte de a merge mai departe cu înregistrările, hai să vedem cum se reflectă această înregistrare în balanța de verificare. Deschidem fereastra balanțe și alegem luna septembrie cum se vede și în figura de mai jos.

Fereastra Balante

Fereastra Balante

Și apăsăm „Accept”. Acum s-a deschis o altă fereastră cu balanțe de verificare pe luna septembrie 2018.
Ne interesează să vedem dacă au apărut conturile cu care am lucrat în „Articole contabile”: 5311 – casa în lei și 4427 TVA colectat.
Le vedem. Avem Sold în casă de 74,97 lei și un TVA colectat de 11,97 lei.

Balanta de verificare

Balanta de verificare

Acum închidem ferestrele deschise și ne întoarcem în „Articole contabile” pentru a înregistra și celelalte două bonuri fiscale. Repetăm cu atenție procedura de mai sus.
Iată cu arată la final.

Articole contabile

Articole contabile

Gata! Am terminat de înregistrat toate documentele contabile justificative.
În această serie de articole am arătat cum lucrăm în SAGA C de la înregistrarea facturilor de achiziție, până la înregistrarea încasărilor pentru produsele vândute. Cu această ocazie am arătat și cum ținem gestiunea stocurilor.

Înainte de a încheia verificăm din nou balanța de verificare, mai întâi înainte de a face închiderea de lună, apoi după de facem închiderea de lună. Facem aceste lucruri pentru a înțelege mai bine cum lucrează aplicația SAGA C și ce face ea atunci când se închide luna.

Balanta de verificare

Balanta de verificare

Ne uităm doar la 5311 – casa în lei și 4427 TVA colectat.
În casă avem 249,90 lei, iar TVA colectat în 4427 în valoare de 39,90 lei.

Acum mergem în fereastra „Închidere lună” și validăm cele patru butoane, apoi ne întoarcem și deschidem din nou balanța de verificare să vedem cum arată în final după închidere. De fapt această balanță de verificare contează, restul au fost doar de verificare. Așa ceva înainte de informatizarea contabilității nu se putea face, pentru că erau enorm de multe calcule de făcut și de verificat.

Balanta de verificare

Balanta de verificare

Această balanța de verificare reflectă toată munca noastră. Vă las pe voi să interpretați datele din această balanță. Așa veți învăța mai ușor. Urmăriți și ce s-a întâmplat cu conturile de TVA.

Câte documente contabile am înregistrat? Hai să vedem!

1. o factură de achiziție alimente
2. am emis un bon de producție
3. am emis o factură colectivă pentru produsele vândute și
4. am înregistrat partu bonuri fiscale.

În locul facturii de vânzare von pune la dosar nota contabilă. Mergem în fereastra „Ieșiri”, alegem factura (în cazul nostru avem o singură înregistrare), apoi apăsăm pe butonul „N.C…” și se deschide fereastra de mai jos.

Fereastra nota contabila

Fereastra nota contabila

Acum apăsăm pe „Tipărire…” pentru a o vizualiza și lista.

Nota contabila

Nota contabila

Acest document îl vom pune la dosarul cu acte justificative.

Cu aceste ultime explicații am încheiat această serie de article în care am explicat mult mai mult decât simpla descărcare a gestiunii. Am dorit să prezit întregul proces.
Ați văzut că nu ne-am ocupat special de gestiunea stocurilor, însă aplicația SAGA C a lucrat pentru noi. Verificați „Situații – Listari/Situatie stocuri.

Situatia stocurilor

Situatia stocurilor

Sper că acum înțelegeți mai bine cum se lucrează cu acest program de contabilitate.

Era să uit. Hai deschideți registru de casă. Din meniu „Operatii/Registru casă”. Cum arată?

Fereastra registru casa

Fereastra registru casa

Putem apăsa pe butonul „Registru…” pentru a vizualiza și lista regustru de casă. Alegem septembrie. Și iată cum apare registru.

Registru de casa

Registru de casa

El a fost completat automat pe baza înregistrărilor noastre din „Articole contabile” unde am ales la tip: „casă”.

Vă doresc spor la lucru și sucecs!

Publicat în Contabilitate, saga c | Etichetat , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Descărcarea gestiunii în aplicația SAGA C (IV)

Am prezentat în articolele precedente cum înregistrăm facturile de achiziții materii prime și materiale auxiliare, apoi cu emitem bonurile de producție pentru producția realizată și descărcarea gestiunii cu materiile prime și auxiliare date spre prelucrare.

Astăzi vom prezenta cum descărcăm gestiunea de produsele finite vândute.

Dacă firma nu este plătitoare de TVA, lucrurile sunt simple: emitem factura pentru produsele vândute, iar prin această operațiune descărcăm și gestiune de aceste produse. Când lucrăm cu TVA există mai multe situații. Noi vom prezenta situația în care avem o firmă plătitoare de TVA, care face vânzări pe baza bonului fiscal, fără a mai emite facturi.

Întrebarea este: cum folosim programul SAGA C pentru a face acest lucru?

Mai întâi, revenim în fereastra „Închidere lună” și devalidăm ce am validat mai înainte, ca să putem continua cu înregistrarea celorlalte documente contabile care ne-au rămas.

Pentru descărcarea din gestiune a produselor finite vândute vom folosi fereastra „Ieșiri”. Vom fi atenți cum bifăm opțiunile de TVA. Această fereastră este împărțită în două, după cum petem vedea în imaginea de mai jos, ca și cea pentru „Intrări”, cu care am lucrat deja.

Fereastra Iesiri

Fereastra Iesiri

Apăsăm „Adaug” și introducem numărul facturii, codul client (denumirea clientului este completată automat), lăsăm debifat coloana „TVA I” și completăm data. Poate fi ultima dată din lună. Apoi salvăm.

Completare factura

Completare factura

Trecem în partea de jos și adăugăm produsele finite pe care le-am vândut. în cazul nostru „friptură A”.
Apăsăm „Adaug” și completăm Tip: „produse finite”, gestiune: „produse finite”, alegem denumirea articolului. Unitatea de măsură și codul produs sunt completate automat. La TVA avem 19%, ștergem și scriem „0”. Vom explica în cele ce urmează de ce facem așa. Trecem la cantitate: „10”, iar la preț „21”, după care salvăm și validăm.

Completare factura

Completare factura

În baza acestor date introduse, aplicația face anumite operațiuni în mod automat. În acest caz, aplicația va face mai întâi operațiunea:
4111.X = 7015 – înregistrarea venitului, iar la închiderea lunii:
711 = 345 – descărcarea din gestiune a produselor finite vândute.

Când vom introduce bonurile fiscale vom face următoarele înregistrări:
5311 = 4111.X încasarea venitului (produsele finite vândute)
5311 = 4427 TVA colecta (cel care apare pe bon).

Am terminat cu introdusul datelor. Acum apăsăm pe butonul „N.C…” pentru a vizualiza nota contabilă. În ea putem vedea înregistrarea pe care o face SAGA C în mod automat. Cealaltă va fi făcută la închiderea lunii.

Nota contabila

Nota contabila

Reținem operațiunile pe care trebuie să le facem când introducem bonurile fiscale.

A doua variantă este cea în care lăsăm la TVA cota stabilită de noi (în cazul nostru 19%). În acest caz, aplicația va opera următoarele înregistrări:
4111.X = 7015 și
4111.X = 4427 – TVA , iar la închiderea lunii
711 = 345 – descărcarea gestiunii.

În acest caz, când vom introduce bonurile fiscale vom face înregistrarea:
5311 = 4111.X – cu valoatea totală de pe bon (valoarea produselor + TVA aferent).

Ambele variante sunt corect, cu condiția să le respectăm întocmai.
Dacă deschidem fereastra „Articole contabile” vom vedea înregistrările pe care le-a făcut aplicația până acum în urma datelor introduse de noi.

Articole contabile inainte de inchidere

Articole contabile inainte de inchidere

Mergem în fereastra „Închidere lună” și validă, cum am făcut și data trecută, apoi ne întoarcem din nou în „Articole contabile”.

Articole contabile inainte dupa inchidere

Articole contabile inainte dupa inchidere

Iată cate înregistrări au fost adăugate. Toate acestea au fost făcute automat fără să ne batem noi capul cu conturile și corespondența conturilor.
Închidem fereastra „Articole contabile” și mergem în fereastra „Balanțe” și generăm balanța de verificare pe septembrie. Îată cum arată!

Balanta de verificare

Balanta de verificare

Au apărut două conturi noi, 4111 – clienți și 7015 – venituri din vânzarea produselor finite.
La contul 121, soldul este cu 10 lei mai mare decât în balanța precedentă. De ce? Cei 10 lei apar din adaosul comercial de un leu la prețul de vânzare a produselor finite.
La contul 345, soldul final acum este zero, pentru că am descărcat gestiunea de produsele finite vândute.

Închidem balanța și ne întoarem în „Închidere lună” și devalidăm cela patru butoane.

Sper că până aici este clar. Până acum nu a trebuit să lucrăm cu corespondența conturilor. Înregistrările contabile necesare au fost făcute de aplicație în mod automat.

Recapitulare
1. am introdus facturile de achiziție și a actualizat stocurile.
2. am emis bonul de producție pentru a încărca gestiunea cu producția realizată și a descărca materialele date spre prelucrare.
3. am emis o factură pentru produsele finite vândute.

În exercițiul următor vom înregistra bonul fiscal.

Spor la lucru!

Publicat în Contabilitate, saga c | Etichetat , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu